Ioan 1: 14

„Si Cuvantul s-a facut trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal”

Citind versetele precedente, am inteles ca oricand ar fi fost acesta, la inceput, era Cuvantul.

Am inteles ca pasajul afirma direct si clar ca acest Cuvant, care era deja la inceput (oricand ar fi fost acest „la inceput”), era „cu” Dumnezeu (adica distinct de Dumnezeu), dar era Dumnezeu. Aici este imposibil de inteles prin omenesc. Martorii esueaza aici, falsifica, aduc argumente precare. Dar, sa discutam constructiv. Martorii trebuie iubiti si abordati cu dragoste. Dar, in acelasi timp, direct si concret. Versetul din Ioan 1: 14 este de o importanta deosebita.

Dar mai intai trebuie sa intelegem ceva. Martorii incearca sa extraga din aceste prime versete faptul ca exista doua creatii:
– una inainte de acest „la inceput”, cand Dumnezeu „Yehova” (cum il numesc ei pe Dumnezeu Tatal) l-a facut pe Domnul Isus, ca inger, odata cu alti ingeri si fiinte ceresti, care au fost facute inainte de facerea lumii, dupa cum se pare ca ne lasa Biblia sa intelegem;
– una dupa „la inceput”, cand, prin Isus, au fost facute toate celelalte lucruri

Ce ne spune acest verset in plus fatza de tot ce stim pana acum? Ne spune ca slava Lui este intocmai ca slava „singurului nascut din Tatal”. Avem o informatie deosebit de pretioasa aici: Domnul Isus NU a fost FACUT ci, a fost NASCUT! Iata ce ne spune aceasta expresie:
– Domnul Isus a fost nascut;
– Domnul Isus a fost nascut din Tatal;
– Domnul Isus este singurul nascut din Tatal;

Asadar, nu doar ca este nascut, dar este nascut din Tatal. Nu doar ca este nascut din Tatal, dar nu mai este nici un altul nascut din Tatal. Prin urmare, Domnul Isus are un statut cu totul special si aparte de orice alta existenta creata. Si aceasta prin definitia cuvintelor. Intre Domnul Isus si orice alta fiinta exista o diferenta de esenta.

Sa explic putin. O statuie este un lucru facut, creat. Sa ne imaginam ca aceasta statuie este facuta dupa un baietel de 10 ani, care se joaca cu privirea spre cer. Dar sa ne imaginam ca cel care a facut statuia chiar a vazut un baietel de 10 ani care se joaca in aerul de primavara, bucuros de cerul senin. Sa adaugam faptul ca cel care a facut statuia este tatal baietelului. Acum, care este diferenta dintre baietelul acela si statuia care-l reprezinta in raport cu tatal baietelului? Este una de esenta: baietelul este nascut din tatal sau, fiind de aceeasi fiinta cu tatal sau, pe cand statuia este facuta de tatal sau, din materiale exogene tatalui sau.

Sa ne gandim mai profund. Dumnezeu a creat universul si materia. Omul a fost facut sau nascut? A fost facut. Cum? Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului. Deci, din materie inerta, moarta in sine si i-a suflat in nari suflare de viata. Asa zice Scriptura. Deci, atunci cand omul a fost facut, a fost facut din materie creata de Dumnezeu, pe care Dumnezeu o transcende prin Sine, fiindca El este Cel care a creat-o. In plus, tot din Scripturi stim ca materia si universul lucrurilor vizibile, au fost facute din lucruri care nu se vad. In plus, stim ca Dumnezeu a facut chiar lucrurile care nu se vad din nimic, le-a dat fiinta prin Cuvant (care este Domnul Isus). Dar, spre deosebire de orice lucru care nu se vede, de orice lucru al materiei vizibile, de orice fiinta creata, fie ea chiar omul, Cuvantul, Domnul Isus, este nascut, este singurul nascut si este nascut din Tatal.

Trebuie sa intelegem diferenta clara si esentiala dintre „a face” si „a naste”. Cele facute sunt din ceva existent la indemana celui care le face. Cele care exista prin nastere nu sunt facute din ceva exogen celui care le face, ci sunt chiar din el. Lucrurile facute au fost facute prin Domnul Isus, dar nu din Domnul Isus; dar Domnul Isus a fost si este singurul nascut din Tatal.

Martorii incearca cu disperare sa ocoleasca aceasta, fie pentru ca nu inteleg, fie pentru ca sunt ingroziti de presiunile liderilor lor sau al cartilor dupa care invata ce sa spuna si cum sa argumenteze. Dar este de o importanta deosebita sa intelegem ca Ioan face distinctia clara, inca de la inceput, intre creatie si Domnul Isus. Lucrurile create, oricare ar fi ele, vazute sau nu, sunt create. Si toate au fost create prin El si nimic din ceea ce a fost creat nu a fost creat fara El (fara Domnul Isus). Dar in ce-l priveste pe Isus Cristos, Cuvantul, El este singurul nascut din Tatal.

Acum, mai este o problema la acest verset. Un martor atent la text ar putea argumenta ca zice „o slava intocmai CA slava singurului nascut din Tatal”, adica nu e slava singurului nascut din Tatal, ci „ca” slava singurului nascut din Tatal.

Aceasta nu elimina deloc cele spuse pana acum. Este clar ca Cel nascut din Tatal este unul singur. Si este clar ca acesta este Cuvantul. Problema existentei expresiei de mai sus se datoreaza noua – noi (martorii oculari, care erau oameni) am privit slava Cuvantului intrupat. In plus, cei care L-au vazut, au vazut o slava „intocmai” ca slava singurului nascut din Tatal, adica L-au identificat ca fiind SINGURUL NASCUT DIN TATAL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: